Când Timișoara avea cinematografe la fiecare colț de cartier

Astăzi, mergem la mall pentru un film. În trecut, Timișoara avea mall-ul ei cultural chiar în cartiere. Și se numea cinema.

• În anii ’50, funcționau deja 9 cinematografe în oraș.
• În 1960, erau 12.
• Iar în 1980, Timișoara atingea vârful: 13 cinematografe, dintre care 11 cu ecran panoramic.

Fiecare cartier avea cel puțin o sală de cinema. Nu era doar despre film, era despre ieșit în oraș, despre a vedea și a fi văzut, despre cultura trăită la comun.

• Capitol, cu aleea lui impunătoare și proiecții în aer liber.
• Timiș, mândria din centru, cu scaunele lui confortabile.
• Dacia, pentru zona de vest a orașului.
• Arta, cochet și discret.
• Studio, pentru filme mai îndrăznețe sau mai puțin comerciale.
• Unirea și Melodia, în zone mai liniștite, dar mereu pline.
• Cinema Parc, parcul Poporului

În anul 2000, mai funcționau doar aceste 7 cinematografe. Multe dintre celelalte au fost închise, abandonate sau transformate.

• De la 13 la 7.
• De la ecran panoramic la ecranul telefonului.

Dar ce amintiri! Cozi la bilete, semințe în buzunar, șoapte între scaune, filme văzute de mai multe ori, doar pentru că nu aveai altceva de făcut… și nici nu trebuia.

Mai ții minte când mergeai cu clasa la cinema? Sau când stăteai la balcon, pentru că jos era „full”? Sau când filmul era în reluare, dar te duceai oricum?

Pentru timișoreni, cinemaul nu era un moft, ci un ritual. Iar orașul vibra de viață și povești, de la primul cadru până la generic.

⸻

Dacă ai amintiri dintr-o sală de cinema din Timișoara, scrie-ne. Ai o poză veche cu Capitol sau Melodia? Trimite-ne.

Pentru că… e fain la Timișoara. Și mai fain când filmul era pe peliculă, iar emoția – reală.