
În Timișoara anilor ’60, ’70 și ’80, dacă spuneai „mergem la Flora”, nu era nevoie de explicații. Restaurantul Flora era o destinație. Un reper. Un loc unde te îmbrăcai frumos, venei la o masă bună, ascultai muzică live și, uneori, dansai până seara târziu.
Situat chiar pe malul Begăi, în mijlocul Parcului Alpinet, Flora nu era doar un local – era o experiență. Cu mesele sale rotunde, fețele de masă impecabile, chelnerii în haine de gală și un meniu care făcea impresie: sticle de vin bun, ciorbă servită cu eleganță, friptură cu garnitură „la tavă” și deserturi rafinate pentru vremea aceea.
Acolo mergeai la botez, la logodnă, la pensionare sau pur și simplu „la masă de duminică”
Flora avea ceva aparte – o combinație de rafinament și calm, o atmosferă care îți dădea senzația că trăiești ceva special. Oamenii veneau în familie, în grupuri sau în cupluri. Era o ieșire cu greutate, cu haine bune și pantofi lustruți.
Și da, nu era pentru orice zi. La Flora mergeai pentru ocazii. Acolo te duceai „când voiai să impresionezi” sau să te simți om cu stil.
Muzică live, orchestra pe scenă, ring de dans discret
Una dintre atracțiile mari era muzica live. Se cânta seara – jazz, cafe-concert, uneori chiar și tango. Se dansa, se râdea, se trăia.
⸻
După Revoluție, Flora și-a pierdut din strălucire
Anii ’90 și 2000 au adus transformări. Restaurantul a rămas, dar atmosfera s-a schimbat. Ceva din farmecul de altădată s-a pierdut în valul noii economii. Iar clădirea, în ciuda poziției perfecte, a ajuns să fie abandonată, vandalizată și uitată.
Astăzi, puțini mai știu cum era Flora „când era Flora”.







RADU ROBOTIN
’76 – ’81 ÎN #FIECARE ZI ERAM LA #FLORA ! ❤️
Seimeanu Viorel
Multe zile petrecute frumos , într-o atmosferă prietenească și de voie bună ,păcat că un asemenea loc de o asemenea încărcătură să năruit ,o asemenea locație trebuia întreținută .