Timișorenii aveau “litoralul” lor: se numea Monte Carlo

Înainte să existe city break-uri, brunch-uri și hoteluri cu infinity pool, vacanțele timișorenilor arătau altfel. Mai simplu, mai sincer, mai aproape. Tot ce aveai nevoie era o Dacie, o pătură, un grătar și direcția era clară: Șag.

La doar câțiva kilometri de oraș, comuna Șag devenise în fiecare vară kilometrul zero al evadării. Nu conta cine erai sau ce job aveai. Acolo, pe malul Timișului, toți erau egali — în fața micilor sfârâind, a soarelui arzător și a apei care părea, în copilărie, un Amazon local.

Iar pentru cei care voiau „luxul suprem”, exista o singură destinație: plaja Monte Carlo. Un loc care nu apărea în broșuri, dar trăia în povești. Cu nisip fin, apă bună de scăldat și un nume care făcea copiii să creadă că au ajuns, într-adevăr, într-un colț de lume magică.

Albina era și ea o opțiune pentru cunoscători. Un pic mai liniștită, un pic mai „de-ai casei”. Dar indiferent unde ajungeai, esența era aceeași: oameni relaxați, glume bune, radiouri cu baterii, saltele gonflabile și sticle de bere răcite în râu.

• Muzică populară sau Phoenix în fundal.
• Pepenele se tăia cu briceagul de picnic.
• Micul era rege, dar și o conservă de pateu era motiv de sărbătoare.
• Iar drumul înapoi, plin de nisip și soare pe umeri, era la fel de frumos ca și venirea.

Astăzi, poate că timpul trece mai repede, dar un lucru rămâne sigur:

• Cine a prins o vară la Șag sau Monte Carlo, n-o uită toată viața.
• Tu unde mergeai cu ai tăi? Scrie-ne în comentarii.
• Dacă ai poze cu grătarele de atunci, trimite-ne.

Pentru că… e fain la Timișoara. Dar vara, e și mai fain pe malul Timișului.